Hai să ne jucăm un pic...

 

Hai să încep cu o dedicație muzicală, ca răsplată pentru bunătatea pe care mi-ai arătat-o în anii ce au trecut. Se zice că hit-ul ăsta nu va muri niciodată, la fel cum nici dragostea mea pentru tine.

Ți-aș scrie o scrisoare, dar mi-e frica de faptul că nu m-aș mai putea opri din scris. Cuvintele de aici sunt de ajuns.

M-ai întrebat dacă încă te mai iubesc. Dintotdeauna am făcut asta, tu ești personajul care s-a transformat în realitate dintr-o carte. Copia mea perfectă la feminin.

M-ai întrebat dacă încă ma gândesc la tine când merg la somn. În fiecare zi și noapte, de mult timp. Dorul de tine nu se va termina niciodată!

Să îmi cer iertare? Ar fi prea târziu. Cu toate astea îmi pare rău că te-am speriat cu atitudinea mea. Am făcut asta din mândrie și frică să nu te pierd.

Un moment chiar m-am îndoit de chestia asta. Până să realizez că nu am de ce să îmi fac griji, a trecut ceva timp.

A fost un test pe care l-am picat, recunosc. Dar am luat foaia și am văzut unde am greșit. M-am grăbit în loc să am răbdare cu tine. În caz de te întrebi cum am trecut peste frică....

Am învățat de la Whitney Houston cum se face, printr-o singură melodie.

E minunat cum un artist îți poate transmite o vibrație. Dar să revenim. 

Sper ca timpul să scurteze distanța dintre noi, iar dacă nu o va face voi rămâne cu amintirile frumoase.

Atât luăm cu noi în lumea de dincolo când va veni vremea să părăsim Pământul. Astea le voi lua și eu cu plăcere și cu drag peste 62 de ani, asta dacă voi trăi până la 100.

Cum am mai spus, povestea noastră nu s-a terminat încă, depinde de cum o scriem. Poveștile de obicei nu mor niciodată.

Relațiile în schimb da. Alea se creează și se strică în timp. Devin chiar toxice. Eu nu am vrut niciodată o relație, ci o poveste.

Poți și tu să scrii în cartea noastră, văd că te-ai oprit din scris, iar dragostea a devenit mono (din stereo cum era).

Tot ce trebuie să faci e prinzi curaj, să lași mândria deoparte, să ai încredere în tine și să iei un "leap of faith" . Eu deja am făcut asta și nu regret o secundă.

Pariez că va veni ziua când și tu vei face săritura asta. Dar până atunci nu uita că eu tot timpul am fost acolo. Niciodată nu am plecat!

Cu drag,

Vlad