Atenție! Subiect tabu. Dacă nu îți plac genul ăsta de subiecte, mai bine citește o carte de dezvoltare resonală și închide blogul!
De ce avem amanți? De ce nu am putea conviețui în mai mulți? Și de ce alegem/căutăm ca orbii partenerul ideal?
În opinia mea, dragostea e mult prea mare să stea între doi oameni. Îmi aduc aminte cum fostele mele iubite îmi controlau telefonul să vadă dacă vorbesc cu cineva, în timp ce eu nu aveam nimic împotrivă dacă ele flirtau cu alți băieți de față cu mine.
Mi-a plăcut Leoaica la faza asta, care într-o zi, îmi spune pe șleau:
- Bă, vezi că m-am văzut cu unul, uite așa și pe dincolo dar jur că nu a ieșit nimic între noi.
- Foarte tare am zis, bine că mi-ai spus.
Și dacă ieșea ceva între ei, nu aveam nimic de obiectat. Singura mea frică din care se năștea gelozia, e ca băiatul să aibă vreun BTS și să mi-l transmită mândruța și mie.
Atâta e tot. În rest, ești liberă dragă, să te vezi și să faci cu cine vrei, ce vrei, cu o condiție. Ca toți trei să fim pe aceeași pagină ca și sănătate fizică și să ne cunoaștem între noi. Atât îți cer.
La fel am făcut și eu, i-am spus, vezi că mă văd și cu Misterioasa între timp.
Foc și-a luat!
- Nu că tu mă înșeli, și bla-bla-bla! Că nu e posibil așa ceva.
OK STOP! Adică eu te las să îți faci de cap și tu îmi arunci mizerii din astea în față. Păi block și adio.
În loc să fi zis:
- OK hoss, ia să vedem care e treaba cu Misterioasa!
Deci o condiție nu poți respecta, din orgoliu și ego?
Asta e problema cu o relație normală. Mulți psihologi pe care i-am citit încurajează astfel de relații, eu în schimb nu le pot suporta.
Să nu am eu libertatea să aleg ce vreau, iar tu la rândul tău să fii liberă să alegi ce vrei?
Păi nu mă miră că toate femeile devin inhibate în a discuta despre câți parteneri sau foști iubiți au avut de-a lungul vieții.
Și le cred pe cuvânt. Le este frică să nu fie considerate femei ușoare, judecate, interpretate greșit și așa mai departe.
Așa că treaba cu "iubirea vieții mele", pentru mine e istorie. Și cică e normal să existe certuri într-un cuplu. Mă lași cu teoria asta?
Poate ești într-o relație de cuplu, de mult timp și ai senzația că totul merge bine. Sunt aici să te contrazic, vrei nu vrei.
Orice ai fi, bărbat sau femeie, simți libertatea de a alege cu cine să îți petreci timpul din când în când. Și ce să faci cu persoana respectivă.
Dacă ești într-o relație închisă, pierzi dreptul ăsta. Orice relație extra conjugală e o lovitură în orgoliu și ego. Apare gelozia care roade orice urmă de speranță și control emoțional.
Ai fost înșelat sau ai înșelat pe cineva vreodată? De ce? Când puteai discuta simplu, bă...astea sunt preferințele mele, de la început, din start. Și numai aveai probleme.
Eu acum sunt pregătit să îți spun direct în față că putem avea o relație atâta timp cât ea rămâne deschisă.
Ești de acord? Foarte bine, Și eu la fel, cu o condiție! UNA! E musai să ne cunoaștem între noi. Nu ești de acord, nu am eu de pierdut nimic. Du-te și caută-ți jumătatea, dacă asta crezi că te împlinește.
Ai să te trezești după ani de zile că ai greșit adresa, o să te desparți și ai să cauți pe altcineva, și tot așa vei pierde timp.
Sloganul este: Construim împreună. Ca și grup. În doi e mai dificil să aplici teoria asta.
Te vei certa cu persoana iubită, îți vei creea dependențe când vei vedea că nu-ți mai acordă atenție, vei avea întotdeauna grija de a-ți controla partenerul/a în telefon, pe Facebook, etc. Și ai mai impune și o sută condiții stricte! În loc de una singură frate. O simplă decizie!
N-ai voie cutare, sau n-ai voie cutare. Scuză-mă? N-am voie să ce? E valabil și pentru bărbați și pentru femei.
Îmi impui tu? De ce? Crezi că dacă mă controlezi câștigi ceva? Te simți mai în siguranță așa?
Asta cauți? Uite că eu caut varietate în viața mea. Vreau ca totul să fie cu sare și piper. Că doar nici o mâncare nu e bună fără sare.
Mănâncă tu o mâncare cu zahăr și miere, uite sarmale de exemplu. Crezi că bună? Hm...?
În opinia mea, dragostea e mult prea mare să stea între doi oameni. Îmi aduc aminte cum fostele mele iubite îmi controlau telefonul să vadă dacă vorbesc cu cineva, în timp ce eu nu aveam nimic împotrivă dacă ele flirtau cu alți băieți de față cu mine.
Mi-a plăcut Leoaica la faza asta, care într-o zi, îmi spune pe șleau:
- Bă, vezi că m-am văzut cu unul, uite așa și pe dincolo dar jur că nu a ieșit nimic între noi.
- Foarte tare am zis, bine că mi-ai spus.
Și dacă ieșea ceva între ei, nu aveam nimic de obiectat. Singura mea frică din care se năștea gelozia, e ca băiatul să aibă vreun BTS și să mi-l transmită mândruța și mie.
Atâta e tot. În rest, ești liberă dragă, să te vezi și să faci cu cine vrei, ce vrei, cu o condiție. Ca toți trei să fim pe aceeași pagină ca și sănătate fizică și să ne cunoaștem între noi. Atât îți cer.
La fel am făcut și eu, i-am spus, vezi că mă văd și cu Misterioasa între timp.
Foc și-a luat!
- Nu că tu mă înșeli, și bla-bla-bla! Că nu e posibil așa ceva.
OK STOP! Adică eu te las să îți faci de cap și tu îmi arunci mizerii din astea în față. Păi block și adio.
În loc să fi zis:
- OK hoss, ia să vedem care e treaba cu Misterioasa!
Deci o condiție nu poți respecta, din orgoliu și ego?
Asta e problema cu o relație normală. Mulți psihologi pe care i-am citit încurajează astfel de relații, eu în schimb nu le pot suporta.
Să nu am eu libertatea să aleg ce vreau, iar tu la rândul tău să fii liberă să alegi ce vrei?
Păi nu mă miră că toate femeile devin inhibate în a discuta despre câți parteneri sau foști iubiți au avut de-a lungul vieții.
Și le cred pe cuvânt. Le este frică să nu fie considerate femei ușoare, judecate, interpretate greșit și așa mai departe.
Așa că treaba cu "iubirea vieții mele", pentru mine e istorie. Și cică e normal să existe certuri într-un cuplu. Mă lași cu teoria asta?
Poate ești într-o relație de cuplu, de mult timp și ai senzația că totul merge bine. Sunt aici să te contrazic, vrei nu vrei.
Orice ai fi, bărbat sau femeie, simți libertatea de a alege cu cine să îți petreci timpul din când în când. Și ce să faci cu persoana respectivă.
Dacă ești într-o relație închisă, pierzi dreptul ăsta. Orice relație extra conjugală e o lovitură în orgoliu și ego. Apare gelozia care roade orice urmă de speranță și control emoțional.
Ai fost înșelat sau ai înșelat pe cineva vreodată? De ce? Când puteai discuta simplu, bă...astea sunt preferințele mele, de la început, din start. Și numai aveai probleme.
Eu acum sunt pregătit să îți spun direct în față că putem avea o relație atâta timp cât ea rămâne deschisă.
Ești de acord? Foarte bine, Și eu la fel, cu o condiție! UNA! E musai să ne cunoaștem între noi. Nu ești de acord, nu am eu de pierdut nimic. Du-te și caută-ți jumătatea, dacă asta crezi că te împlinește.
Ai să te trezești după ani de zile că ai greșit adresa, o să te desparți și ai să cauți pe altcineva, și tot așa vei pierde timp.
Sloganul este: Construim împreună. Ca și grup. În doi e mai dificil să aplici teoria asta.
Te vei certa cu persoana iubită, îți vei creea dependențe când vei vedea că nu-ți mai acordă atenție, vei avea întotdeauna grija de a-ți controla partenerul/a în telefon, pe Facebook, etc. Și ai mai impune și o sută condiții stricte! În loc de una singură frate. O simplă decizie!
N-ai voie cutare, sau n-ai voie cutare. Scuză-mă? N-am voie să ce? E valabil și pentru bărbați și pentru femei.
Îmi impui tu? De ce? Crezi că dacă mă controlezi câștigi ceva? Te simți mai în siguranță așa?
Asta cauți? Uite că eu caut varietate în viața mea. Vreau ca totul să fie cu sare și piper. Că doar nici o mâncare nu e bună fără sare.
Mănâncă tu o mâncare cu zahăr și miere, uite sarmale de exemplu. Crezi că bună? Hm...?
Și cam ăsta e adevărul din perspectiva mea, Vrei să mă contrazici? Fii liber să o faci în secțiunea de comentarii și dezbatem.
Până atunci, ne vedem în postarea următoare. Toate bune,
Vlad
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu