Ăsta cred că a fost cel mai plăcut moment din viața mea. Eram în Craiova, matușa și unchiul meu au plănuit să plece de Revelion nu știu pe unde.
Așa că m-au invitat și pe mine, iar eu am răspuns clar:
- NU! Eu rămân aici singur!
Dacă au văzut că nu mă pot convinge de nici un fel, mi-au lăsat cheile casei și au plecat în treaba lor.
Nu pot să exprim sentimentul și starea de bine ce am avut-o atunci. Toată casa pentru mine, mâncare și dulciuri la cherem. Ca să numai zic de băutură!
Televizor cum am vrut eu, pe ce post am vrut eu, muzica la maxim (ce deh, eram tânăr).
Dar aveam o problemă, și anume, nu puteam să intru pe calculator, locul meu preferat, din cauză că era parolat.
Dar vărul meu cel șmecher și cu vară-mea care m-au sunat să îmi spună La Mulți Ani, mi-au spus să încerc și câteva parole care credeau ei că ar fi bune.
Și surpriză, a mers ca uns. M-am logat și am stat pe PC cât au vrut mușchii mei. În special pe chat, că așa era la modă.
Și uite așa am petrecut un Revelion de pomină singur. Consider că cel mai bine pentru mine e să fiu singur de Sărbători sau cel mult în doi.
Mai mult de 2 persoane, masa aia mare care se așează pentru 8-10 persoane care fiecare vorbește ce vrea de nu se mai înțelege nimic, pe aia nu o prefer.
Aș mai avea multe de zis, dar voi continua în alte postări.
Toate bune,
Vlad
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu